bătrânul orb din gândurile mele
culege fluturi
cu trandafiri imaculați
crescuți în aripi , dragul meu, tu
poți lăsa poarta deschisă,
în astă noapte
din sânul meu curg râuri,
pieptul îmi respiră a însetare
strivesc pietre în pumnii stafdiți
împărățesc pulbere de viață adormită
peste cele patru piscuri
mă vei găsi
învăță-mi
pasul nemuririi
cu muzică sihastă
câmpii au înflorit în așteptare
clipele atârnă
la gâtul timpului (chip tainic în cele-o mie de petale
de dincolo de stâncile strivite
doar pasu-mi poate
culege fâșii din resemnare )
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
păianjenul îmi înfășura o pânză împrejurul gurii scuipând-o în grimase mă fixa hipnotic. amintirile începea... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu