duminică, 17 iunie 2012

apropie-te!

sunt oamenii adâncurilor
apropie-te
e ca într-un vechi ritual mayaș
cu fețe pictate și adieri de frunze
când ni se va arăta noaptea
în ochi de pasăre
frigul o să se învinețească
încercând să facă piruiete elegante
ca o demoisellă expirată
despletită de vechile intrigi
am să își încredințez o nouă
karma cerându-ți să oprești
cu dinții umerii morții
până hăt departe
dincolo de nisipuri
în oglinzile diforme
acoperite cu smoală ca la un priveghi solemn
de peste ani în care Nimeni încă nu a murit și
o să ne privim cu toții
zdruncinându-ne sufletul în palme
prin crăpăturile nopții ca să
putem înțelege măcar la sfârșitul începutului nostru
de ce cântecul a încremenit
lăcrimând petale sângerii
peste clapele dezacordate
săpate în asfaltul umed apropie-te
privește-i
sunt oamenii adâncului
optește-te între armă și timp acolo unde
fagii își vor purta veșnic podoabele uscate

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...