Altruism
Port în mine
o mare de lacrimi.
Uneori atât de
apăsătoare,
încât îmi frânge gândul.
Alteori valurile ei
îmi lovesc
malurile
până la epuizare...
Aș putea deschide gura
să mă eliberez,
Mi-e teamă
să nu vă înec visele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
păianjenul îmi înfășura o pânză împrejurul gurii scuipând-o în grimase mă fixa hipnotic. amintirile începea... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu