luni, 24 iunie 2013

***peregrini



ţine pumnii tăi
în umbra privirilor amare
i-am zis şi m-am făcut luntre şi
m-am prefăcut punte peste
un râu înflăcărat
paşii noştri au răsturnat pustiu
sămănând ploaia în icoana morţii
ochii pândalnici s-au crăpat
grămădindu-se la rădăcinile gropii
am poposit şi chiar am cântat
mandolinele au tresăltat suferinde
cântăreţii şchiopi şi ciungi şi orbi cu
degetele sfârtecate nu au mai cerut îngăduinţă
au încrustat primăveri în burta goală a iernilor
peste umerii noşti în aşteptare flori
dalbe din castanul vieţii au scuturat

ooo tu nimfă schiloadă cu
faţa rotundă tuşeşte
înspre apusuri trezeşte iar
cerbii şi roagă-i să freamăte
seva fierbinte din firul ierbii
uscat şi adă-ne veşti de dincolo de
vremuri de dinapoia altor veşnicii
să ne amestece
în plante de leac-surâs al
cîmpurilor înverzite la
margine de suflet

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...