sâmbătă, 8 iunie 2013

...în dramă-ca atare



şi cerul nu înceta să îmi cresteze
Timpul părea că nu se mai sfârșește
îmi intrau iluziile-n carne peste
numele lui se lăsa ca o perdea
alunecoasă lin Tăcerea
o tăcere neîmblânzită
crescută-n chipuri de granit
oricât aş săpa...
... tot nu aş reuşi să-i umplu groapa
în care au început să crească ochi
goi ca ai statuilor aztece
îmi zic şi scot printr-un perete translucid
o mână ca o arcada foarte înaltă
las brațul să slobozească sângele albastru...
Dar până când? Să caut?
şi caut febril cu mâinile înghețate
surâsul meu cu prea multă grijă agățat
la cumpăna dintre ani
Răscolind ceva ce ei numeau: Apusul.
-Să nu mă uiţi!!! Auzi? vorbeam haotic
unui partener necunoscut,
Şi tu (în nopţile când auzeam
doar urletul de lup) neîntrebat
te încurcai în gesturi albe nepermise
mă aruncai cascadă peste maluri
dezgolindu-mi bucățile de suflet
înveliș captiv-neprimenit-înlănţuit
şi neînduplecat-o umbră adormită
în pâsla căutărilor de lespezi--
mă rupi şi mă zdrobești
precum îţi e şi voia
şi-am să stârnesc de acum multe
confuzii: Purtându-mă în dramă

- ca atare...

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...