marți, 8 septembrie 2015

reînviind pământul

reînviind pământul

urmele pașilor mei
adânc scufundate
în cenușa fierbinte
(numele lui cain)
mă trec peste întinderea sticloasă
şi caut cu mâinile rănite ochii pierduți
sub caldarâm țiuie
scâncete imperceptibil voite
aruncături de sulițe
toate cuvintele astea
(reînviind pământul)
mă strigă mă cută
ca pe un nume destrămat
din perdeaua norilor de fum
ramură cu ramură
piatră peste piatră

Niciun comentariu:

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...