scriu despre fericire
despre coborârea ei
în neant despre viaţa
care palpită în pieţe
cu tarabe burduşite
viaţa asta aşa de cunoscută
e ca o reţetă
uşor nesigură
preparată din visuri
surogat de înlocuit cafeaua
dimineaţa nu ne mai batem capul
cu schimbul valutar
câteva ceasuri
şi-au încurcat înadins limbile
în rest
totul decurge
conform planului
auzim clar
ticăitul pereţilor bolnavi
facem economii
până simţim dureros
cum ne cresc
aripi aspre de lilieci
e o deghizare
despre care tot scriu
pentru că încerc să înţeleg
cine pe cine ia de piept
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
uneori simt gustul apei de cristal ca pe o ploaie vaporoasă în care m-am amestecat până la cel din urmă verde confundându-... -
păianjenul îmi înfășura o pânză împrejurul gurii scuipând-o în grimase mă fixa hipnotic. amintirile începea... -
Drumul până la şcoală şi înapoi, era o adevărată corvoadă pentru mine şi fratele meu, Ionel. Totul devenea şi mai complicat, în special, în ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu