sâmbătă, 26 septembrie 2015

tic-TAC

,,așa se nasc morțile,, mi-a zis ce mult
am așteptat tăcerile astea la răscruce
nemaiștiind pe unde 
trece nisipul dintr-o clepsidră în altă
spiță de timp
materie de neumblat şi
totuşi
am alergat.
am alergat apoi
am înghenunchiat brusc pe
cea mai ascuțită piatră
tăindu-mi calea încă
ascult cu urechea lipită de burta mamei
ca să-mi pot auzi inimile cum bat la unison:
-tic tac tic tac tac tac...tac tac...

miercuri, 23 septembrie 2015

pe ultimul drum

,,bate şi ţi se va deschide
caută şi vei afla,,

mă târăsc pe urma
străinului care a poposit
pentru o vreme în casa noastră
mirosul trecutului îmi taie respiraţia

înainte de a pleca
îmi scutur bine umbra

sufletul
pe tocuri
se înalţă

scrutez cu palma văzDuhul
mai e mult până la capătul Veşniciei, străine
priveşte Tu şi cercetează-mi paşii
ascultă Tu cu urechea cerului şi
spune-mi
până unde
îşi întinde mâna scheletică
o moarte banală
aflată
la capăt de drum

bat în masa tainelor
cu pumnul Tăcerii

opresc pânzele
în gândul cel mai de jos
aud piatra cum şopoteşte

ne cheamă la rugăciune
ca pe nişte fiare sălbăticite
care au rătăcit
în noapte
pe ultimul drum


marți, 8 septembrie 2015

Dorina Neculce: reînviind pământul

Dorina Neculce: reînviind pământul

reînviind pământul

reînviind pământul

urmele pașilor mei
adânc scufundate
în cenușa fierbinte
(numele lui cain)
mă trec peste întinderea sticloasă
şi caut cu mâinile rănite ochii pierduți
sub caldarâm țiuie
scâncete imperceptibil voite
aruncături de sulițe
toate cuvintele astea
(reînviind pământul)
mă strigă mă cută
ca pe un nume destrămat
din perdeaua norilor de fum
ramură cu ramură
piatră peste piatră

ermetică

suntem închiși în cercuri de foc tăcerile noastre se întretaie în cuțite de cuvinte aruncate pe asfalt încă nu s-a împlinit sorocul Doa...