călătorește poezia mea
înspre o altă lume trecătorule
neștiută la prânzul marilor genii
nechemată umilă târându-și ofranda
ochii mei cred că doar distanța
de la inimă la trup ne mai separă
..........................
privesc peste timp
o jumătate de trandafir
îmi ascunde fața
din ce în ce mai neclară
poezia mea te însoțește
într-o lumină întunecată
își croiește calea ca aburul cald
răcorește răsuflarea
-o amintire pe jumătate neuitată-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu