duminică, 21 mai 2017

Casa umbrelor

Aroma mirifica a florilor de umbră
inunda nopțile pierdute
cu gânduri solitare,
agățate nepotrivit,
de alte gânduri.

Candela era aprinsă și își juca
peste trupul dezgolit al nopții
desenele enigmatice .

Când se stingea
casa umbrelor se umplea iar 
de mirosul rugăciunilor neterminate și
se îmbrăca în colț de rai ca un
cântec solitar

În apele verzui trupul vestejit
lua noi forme de înaripată.

Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...