joi, 11 mai 2017

orizonturi


trăiesc între un da sau nu
strâng la piept
degetul bolnav
am uitat că nu există limite
și mă întreb dacă
nu cumva trăiesc într-o lume
paralelă strig dar nu mă mai puteți auzi
plâng dar lacrimile mele se topesc
toate apusurile îmi trec peste față
îmi descos cu atenție pașii
din glia măreață
şi alerg fără încetare
între doua linii îngroșate



Niciun comentariu:

amintiri

  Astăzi am o stare ciudată, de parcă mi s-a întors cineva uitat de demult într-o buclă de spațiu şi timp suspendat şi alergă prin mine, f...